Înălțimea la care sunt montate tablourile, oglinzile și decorațiunile murale influențează proporțiile întregii încăperi. Un tablou amplasat prea aproape de tavan poate părea desprins de mobilier, în timp ce o oglindă montată prea jos poate deveni incomodă. Ca reper general, centrul unei lucrări decorative poate fi poziționat aproximativ la nivelul ochilor, adesea în jurul valorii de 145–155 cm față de pardoseală. Această regulă nu trebuie însă aplicată mecanic în orice situație.
Mobilierul aflat sub obiect, dimensiunea peretelui, înălțimea tavanului și funcția decorațiunii sunt la fel de importante. Un tablou deasupra canapelei se raportează în primul rând la canapea, iar oglinda de la baie trebuie să fie funcțională pentru persoanele care o utilizează. De aceea, înainte de găurirea peretelui, este util să testezi vizual poziția și să verifici toate dimensiunile.
La ce înălțime se montează tablourile
Pentru un tablou amplasat pe un perete liber, poziționarea centrului lucrării la aproximativ 145–155 cm de pardoseală reprezintă un punct bun de plecare. Într-o locuință obișnuită, această amplasare permite privirea confortabilă a lucrării fără ca aceasta să pară ridicată artificial.
În cazul unui tablou foarte înalt, regula trebuie adaptată. Nu este necesar ca marginea superioară să se apropie de tavan doar pentru a respecta o anumită cotă. Analizează lucrarea împreună cu suprafața de perete disponibilă.
Dacă montezi mai multe tablouri într-o galerie, tratează întreaga compoziție ca pe un singur obiect. Centrul vizual al grupului este cel care ar trebui raportat la nivelul privirii, nu centrul fiecărei rame separat.
Tablourile deasupra canapelei trebuie raportate la mobilier
Atunci când un tablou este montat deasupra unei canapele, comode sau console, legătura dintre cele două elemente devine prioritară. Dacă distanța este prea mare, lucrarea pare să plutească independent pe perete.
În multe amenajări, un spațiu de aproximativ 15–25 cm între partea superioară a mobilierului și marginea inferioară a tabloului poate crea o relație vizuală echilibrată. Dimensiunile exacte trebuie ajustate după proporțiile pieselor.
Contează și lățimea. Un tablou foarte mic deasupra unei canapele generoase poate părea pierdut. O lucrare mai mare sau o compoziție formată din mai multe rame poate echilibra mai bine suprafața.
Oglinda trebuie montată în funcție de utilizare
Pentru oglinzi, nivelul ochilor rămâne relevant, dar funcționalitatea este decisivă. În hol sau dormitor, o oglindă destinată verificării ținutei trebuie să ofere o zonă de reflexie suficientă pentru persoanele care o folosesc.
Deasupra unei console, oglinda poate fi tratată similar unui tablou, păstrând o distanță vizuală rezonabilă față de mobilier. Înainte de montaj, verifică însă ce va reflecta. O oglindă amplasată la o înălțime aparent corectă poate reflecta predominant tavanul sau o zonă neatractivă dacă poziția și unghiul nu sunt potrivite.
În cazul oglinzilor foarte mari, sprijinite pe pardoseală, trebuie acordată atenție stabilității și fixării împotriva răsturnării.
Oglinda din baie are reguli diferite
Oglinda de deasupra lavoarului trebuie poziționată în primul rând pentru utilizare confortabilă. Înălțimea blatului, dimensiunea oglinzii și înălțimea utilizatorilor influențează amplasarea finală.
Este recomandat ca persoanele care folosesc frecvent baia să își poată vedea confortabil fața, fără să se aplece sau să ridice capul excesiv. Dacă locuința este utilizată de persoane cu înălțimi diferite, o oglindă mai înaltă poate fi mai practică decât una mică montată la o cotă rigidă.
Trebuie verificate și pozițiile bateriei, corpurilor de iluminat, prizelor și eventualelor dulapuri înainte de stabilirea punctelor de fixare.
Decorațiunile murale trebuie privite ca o compoziție
Ceasurile, obiectele textile, panourile decorative și alte accesorii de perete nu au o înălțime universală de montaj. Dimensiunea și rolul lor vizual dictează poziția potrivită.
Pentru un grup de obiecte, începe cu piesa principală și construiește compoziția în jurul acesteia. Păstrează distanțe relativ consecvente între elemente, astfel încât ansamblul să fie perceput ca o unitate.
Poți decupa forme din hârtie sau carton la dimensiunile obiectelor și le poți fixa temporar pe perete. Metoda permite testarea mai multor variante fără găuri inutile.
Verifică peretele și sistemul de fixare
Poziția estetică nu este suficientă dacă sistemul de prindere nu este sigur. Greutatea obiectului și materialul peretelui determină tipul de diblu, șurub sau sistem de ancorare necesar.
Înainte de găurire, trebuie luată în calcul și posibilitatea existenței cablurilor electrice sau a conductelor în perete. Pentru oglinzile și decorațiunile grele, improvizațiile pot avea consecințe serioase.
Înălțimea potrivită pentru tablouri, oglinzi și decorațiuni murale rezultă din combinarea reperelor ergonomice cu proporțiile reale ale încăperii. Nivelul ochilor este un punct bun de pornire, dar mobilierul, funcția obiectului și dimensiunea compoziției trebuie să determine poziția finală. Testează amplasarea înainte de montaj, măsoară cu atenție și folosește sisteme de fixare adecvate. Pentru obiecte grele sau pereți în care pot exista instalații ascunse, informează-te corect și apelează la un specialist atunci când este necesar.
Sursa: Daily Media
